Vis ciudat…

Etichete

, , , , , , ,

Este aprilie, deja, 2014,  si eu nu am mai postat de mult timp…

In ultima perioada am avut multe vise de care nu imi mai amintesc, insa  stiu ca ma aflu intre foarte multi oameni, sau grupuri active…Uneori, asteptam un eveniment important, alte ori trebuie sa ni se dea un document sau scrisoare importanta pe care este necesar sa o ducem la destinatie…Si atmosfera era gri, apasatoare, oameni simplii, saraci dar cu o inima mare, cu credinta si cu un ideal!

Noaptea trecuta, eram cu un grup cam de 20-25 de persoane, femei si barbati, de virste diferite. Grupul nostru era un grup de romani din Romania! Parca era o consfatuire internationala, tinuta undeva in munti, cred ca in Italia sau Spania. Locul era minunat, cu virfuri de munti inzapeziti in zare, insa unde eram noi, era vara.

Dupa conferinte, eram invitati sa vedem obiective turistice, in parcul din apropiere. Era bine sa fim impreuna fiecare cu grupul sau, pe natiuni, caci ghizii ne dadeau multe informatii.Erau cafenele, magazine cu suveniruri si multe altele, ca un mic bazar.Nu se putea sa nu doresti sa iei ceva. Si grupul trecea mai departe…

La un moment dat, am fost atrasa de o discutie interesanta…Auzeam vesti fascinante…Si, cind am realizat ca grupul meu nu mai era acolo, am intrat in panica! Unde au disparut? Ghizii explicau turistilor din alte natiuni, nu romanilor… Insa, majoritatea stiau engleza sau franceza, deci, intelegeau explicatiile…Cu mare greutate am ajuns linga un ghid: era o femeie de 45-50 de ani. Am incercat sa vorbesc cu ea in romana de citeva ori, dar se facea ca nu ma aude… Atunci, cu o enleza perfecta, fara accent, am intrebat-o unde este grupul de romini, pentru ca ma ratacisem…A ramas uimita ca o rominca stie sa vorbeasca engleza  asa de frumos si respectuos. Am simtit ca respectul ei pentru romini incepe sa se contureze…..S-a interesat de la alti ghizi, si m-a indrumat spre grupul meu…

Multumesc Domnului ca stiam cum sa ma descurc, ca altfel…

Cuvinte cheie: grup,oameni,ghizi,parc,munti,Engleza

Admiratie si cunostinte…

Etichete

, , , ,

Am o profunda admiratie pentru grupul mic, dar hotarit de a explora o limba straina, chiar daca virsta este inaintata! 

Un grup format din citeva persoane, care sunt motivate in a acumula noi cunostinte si de a-si mentine o activitate intelectuala nu poate fi ignorata…De aproape un an de zile, am inceput sa tin cursuri de limba engleza .Cei care ma cunosc stiu ca am activat timp de 33 de ani in invatamint de toate categoriile,  inclusiv particular prin firma „Chirosca&Industrial Engineering, unde am fost co-proprietar, Invatind persoane de la 4 ani la 50 de ani, si am promovat limba si cultura engleza prin voluntari americani care au predat si activat in orasul nostru, la Scoala Generala Nr. 4, actuala Singidava.

Dar sa revin la Centrul unde acum, pesionara fiind, predau limba engleza la cei care doresc sa invete… Si cei citiva pensionari, sunt constiinciosi si doritori sa cunoasca cit mai multe lucruri noi! Sunt convinsa ca le este greu, dar incetul cu incetul, au deprins expresii si cuvinte cu care acum, alcatuiesc propozitii…Sunt de admirat!  

Le urez succes si cind vor discuta cu nepotii in limba engleza, se vor intelege mult mai bine! Sper sa nu mai fie probleme cind calatoresc cu avionul sau vorbesc cu vinzatorii din magazine sau vecinii din tara straina.

Iata o premiera demna de lauda! Va multumesc ca existati, dragii mei!

Imagine

Ginduri si reflexii

Etichete

, , , , ,

Ginduri si reflexii, iata ce cred ca este important pentru fiecare dintre noi…Si ar fii minunat sa impartasim gindurile noastre proprii, si nu ceea ce alte persoane sau institutii ne „toarna” in fata ochilor…

Daca am renunta , macar treptat la TV, care ne „otraveste” mintea si sufletul cu informatii voite sau subliminale (asimilate inconstient de privitor), am putea sa redevenim noi, cei ce gindim numai pentru noi si pentru cei dragi, familie, comunitate. Incercati sa fiti VOI, macar o ora pe zi. Priviti-va sufletul si inima…Nu e usor…Dar se poate…Lasati gindurile grele, dusmanoase si priviti-va in interior! Veti (re)gasi ceea ce poate ati uitat sau ati fost prea „ocupati” cu treburile zilnice. E atit de bine sa fii „TU”!!! Sa zimbesti!

De foarte mult timp, mai ales noi, cei de acasa, am fost tratati ca „masini” de lucru, forta de lucru, mina de lucru…Am ramas cu ideea gresita ca nu suntem nimic…Importante sunt casele, masinile, companiile pe care le conducem, etc  E cortina de fier, impusa in perrioada comunista sau cum s-o mai numim… E timpul sa ne trezim! E timpul sa stim ca fiecare persoana dintre noi este o bucatica din Dumnezeu, o licarire de lumina! Si fiecare suntem importanti si deosebiti! E timpul sa constientizam faptul ca OMUL este cea mai mare valoare si ca el „sfinteste ” locul… Oriude am fii in lumea aceasta, Omul este cel care construieste cu indeminarea sa, cu abilitatile sale, cu curajul sau, o lume a sa. Daca reusim aceasta suntem liberi si putem evolua! Sa transmitem compasiune, toleranta si ajutor celor care au mare nevoie! Si nu este atit de greu acest lucru! Trebuie doar sa dorim o lume noua, mai buna!

Imagine

Iarna, 2014

Etichete

, , , ,

Iata ca a sosit Iarna, cea de mult asteptata! Sincera sa fiu, credeam ca s-a stabilit in America si nu mai pleaca de acolo…Acum, totul este alb si …curat! Atita purutate aduce bucurie in suflet!

Din nou ma simt ca la 13-14 ani, cind eram in adolescenta si traiam iernile, e adevarat ca aveau multe zapezi, din plin: batai cu bulgari, cazemate,oameni de zapada, sanius in vii, dainusuri pe strazi, spre disperarea celor in virsta care treceau bombanind pe linga noi…

Imi amintesc ca eram la Liceul Teoretic din Cugir, liceu cu faima si dascali minunati, de suflet, cind, in timpul orei de limba romania, diriginta noastra, doama Andreiciuc, (Dumnezeu s-o odihneasca), vazind cum oftam privind pe fereastra clasei cum ninge afara, cum a auzit clopotelul sunind de iesire, a dat comanda: AFARA LA ZAPADA!!! Normal ca u am asteptato a doua comanda, si , ca un fluviu dezlantuit, elevii intregii scoli au iesit in fata liceului si a inceput o bataie cu bulgari de zapada…Doamne, ce bucurie si veselie a fost atunci! Nu conta ca mai venea cite un bulgare si te lovea…20 de minute, cit a durat pauza, a fost …MINUNAT!

Multumim dascali dragi!

Imagine

La multi ani, 2014!

Etichete

, ,

Iata ca 2013, nu mai este!

Un scurt rezumat al sau arata ca multe si diverse evenimente au avut loc! Majoritatea sunt de bun augur, desi, in general a prezentat o dezamagire generala…

Referindu-ma la persoana mea, 2013 a adus lucruri bune, spirituale, de relatii mai strinse cu comunitatea si cunoasterea unor persoane noi.

In prima parte a anului, nu au fost multe evenimente, desi sanatatea a trebuit sa fie luata in seama: control oftalmologic, astm, dureri de spate…

Totusi, ceva asteptat cu drag a fost nasterea celui de al doilea nepot, Robert Mihail, de la baiatul mijlociu. Sa creasca mare, sanatos, plin de viata si sa ne aduca numai bucurii!

In mai, am inceput sa inteleg spiritualitatea si traditiile legate de Paste! Am implinit 60 de ani (in perioada Pastilor) si ca ceilalti pasteni din Cugir, am pregatit bucatele si vinul pentru comunitatea noastra. M-am simtit minunat, alaturi de colegi si prieteni, ca o mare familie! Am participat la slujbele din perioadele Pastilor si am simtit un singur suflet, al nostru, desi eram cam 150 de persoane.

Pastenii

Pastenii

Din nou la medic, caci am contactat o raceala mare…In sfirsit, in iunie m-am simtit mai bine. Si, am avut placuta ocazie de a cunoaste persoane virstnice, in Centrul din oras. Aici am inceput sa simt si mai mult pulsul comuniunii cu cei pe care i-am cunoscut… Multe activitati comune ne-au apropiat si ne-au dat incredere. Dar cel mai mult m-am bucurat de o excursie la Manastoirea Prislop, la mormintul parintelui Arsenie Boca, la castelul Huniazilor si la Densus… Locuri minunate cu incarcatura istorica si spirituala. Am incheiat anul cu pregatiri de Craciun si de Anul Nou! Minunate clipe!

La Castel

La Castel

Si imagini de la pregatirile de iarna..

Inainte de Craciun

Inainte de Craciun

Imagine

Castelul Huniazilor

Etichete

, , , , ,

Castelul Huniazilor

De curind, am fost intr-o ecursie de o zi, in vecinatate, la Castelul Huniazilor. Acum 20 zeci de ani, am trecut pe acolo, insa nu era deschis vizitatorilor…Acum, in mare parte reconstruit, pe exeterior,dar si in interior, castelul este un monument impresionant! Camere mari, cu sculpturi impozante, cu mobile masive ( e drept cam putine), cu trepti si tuneluri strimte, dar si cu camera armelor si camerele de tortura, mi-au adus trecutul linga mine…
in fotorafie, este un geam cu vitralii, prin care trec generos razele de soare, luminind un scaun de piatra, insa insuficiente sa incalzeasca si sa lumineze camerele imense…