Anul 2016, a fost un an al incercarilor!Un an de cotitura!
A inceput cu probleme de sanatate, si a continuat tot asa, cu supravegheri medicale, din trei in trei luni…Nu a fost usor, nici pentru cel care a trecut direct prin aceste experiente, dar nici pentru cel de linga el, care a trebuit sa il sustina fizic, si psihic, ca un suport permanent. Poate ca pentru cei care de mai multi ani s-au obisnuit sa treaca pe la medic, din diferite motive, pentru noi, a fost ceva inedit. Intreaga viata am fost oameni sanatosi, am luat medicamente numai pentru lucruri minore si inevitabile. Acum, totul a trebuit sa treaca sub stricta observatie, si nu a fost usor…Dar, situatia s-a imbunatatit si am inceput sa ducem o viata mai echilibrata. A fost bine, pina la urma. Nu mai putem merge la munte sau la petreceri ca alta data, dar, ne putem bucura ca suntem impreuna! Multumesc lui Dumnezeu, ca toate s-au asezat la locul lor…
Sarbatorile de iarna au fost linistite, pe linga casa, cu animalutele pe linga noi…
In 2017, care a inceput vertiginos, cu frig, ne-am trezit ca toate au un ritm mult mai alert decit anul trecut si nici nu ne-am dat seama cum am ajuns, deja, la mijlocul lui ianuarie…Nu am avut timp nici sa ne facem obisnuitele planuri de anul nou…Multumita lui Dumnezeu, suntem impreuna, suntem bine, atit cit se poate, avem un acoperis deasupra capului si citeva suflete pe linga noi…Am uitat sa mai visam…Sau, poate, am imbatrinit…
Aldenn's space 