Inchinati-va viata Cerului, spunind:

” Oh, Spirite inalte, va daruiesc viata, dispuneti de mine, eu nu cred decit in voi, caci stiu ca voi singure sunteti credincioase si adevarate. Deci, orientati-ma, luminati-ma, intariti-ma, manifestati-va prin mine”…

Va veti intreba cum este posibil sa va daruiti viata…

In Evanghelii sta scris:

” Daca nu veti muri, nu veti trai”… desigur, veti spune ca nu prea aveti chef sa muriti. Dar nu ati inteles: sa muriti pentru a trai inseamna sa muriti in lumea inferioara, a dezordinii si a umbrelor, pentru a va naste in Lumea superioara, a Armoniei si Luminii.  Nu putem trai, in acelasi timp, in mocirla si in Cer, contrar celor crezute de unii oameni care duc o viata dezechilibrata, imaginindu-si ca Divinitatea va veni, totusi, si la ei. Ei bine, nu. Cerul este inchis pentru astfel de indivizi. Cind coborim in anumite stari pasionale, nu vom mai putea avea acces la regiunile ceresti: ele sunt inchise. Pentru a fi acceptati, trebuie sa ne detasam, „sa murim”.  Aceasta inseamna sa-ti dai viata Cerului…